ECONOMIST: MĂSURILE PROPUSE DE STAT CONTRIBUIE LA MENŢINEREA LOCURILOR DE MUNCĂ, DAR NU A ACTIVITĂŢII DE BUSINESS
Măsurile propuse de stat ţin de menţinerea locurilor de muncă, dar nu a activităţii de business, susţine directorul Centrului de cercetări strategice şi reforme, Galina Şelari.
Potrivit agenţiei INFOTAG, ea a menţionat la postul de televiziune TVC21 că măsurile sunt mai degrabă de ordin social, fiind concepute pentru a menţine ocuparea forţei de muncă cu orice preţ, dar fără a susţine activitatea economică propriu-zisă.
„Adică nu există măsuri care să permită businessului să câștige o anumită încredere că, atunci când această perioadă de incertitudine se va termina, va şti cu ce să înceapă. Mediului de afaceri i s-a propus o compensare de 60% - 100% din impozitul pe venit și plățile sociale, dar pentru a i se putea întoarce ceva, el trebuie mai întâi să cheltuiască acești bani – să plătească salarii. Această măsură este legată de dorința de a reduce povara pentru stat (prin menținerea ocupării forței de muncă – „I.”), dar nu de a susţine afacerile”, a spus Şelari.
Potrivit ei, atât mediul de afaceri, cât și statul trebuie să se gândească la încărcătura semantică a conceptului de „solidaritate”.
„Aceasta înseamnă distribuirea uniformă a sarcinii pentru a atinge obiectivul comun. Deocamdată, un astfel de obiectiv nu a fost identificat. Statul are propriul său obiectiv: să-şi îndeplinească cât mai calitativ obligațiile sociale (pensii, indemnizaţii). Dara aceasta depinde de posibilităţile bugetului de stat, ale cărui venituri, în primul rând, sunt formate din acțiunile businessului. Și situația este de așa natură, încât statul încearcă să pună cât mai mult povara asupra mediului de afaceri, iar antreprenorii răspund că este timpul ca statul să-şi îndeplinească funcțiile, căci acesta a devenit un actor determinant, lucru pe care mulți l-au uitat într-o economie de piață”, consideră economistul.
Ea a menționat că „implicarea mai activă a sectorului bancar ar fi o măsură de susţinere a businessului”.
„Se are în vedere anumite garanții de stat pentru bănci pentru o creditare mai cruţătoare. Aceasta având în vedere că majoritatea agenților economici din Republica Moldova au contractat deja destule credite, acest lucru fiind valabil mai ales pentru întreprinderile mici. Prin urmare, este nevoie de o restructurare a creditelor, de găsirea unei limbi comune cu băncile, ceea ce va fi destul de dificil. Dar, cu excesul de lichiditate al băncilor, care există, cu toată precauția lor în raport cu businessul, acest lucru este posibil. Pe de altă parte, ar trebui revăzută utilizarea altor instrumente financiare. De exemplu, nu se spune nimic despre Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, căci fondurile care sunt deja fixate în buget, cum ar fi PARE 1+1, ar putea fi direcționate spre susţinerea mediului de afaceri”, consideră Şelari.
