LIDERUL PAS A NUMIT PRINCIPALELE RISCURI CE ŢIN DE VIITOARELE ALEGERI PREZIDENŢIALE
Președinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a numit principalele riscuri ce ţin de viitoarele alegeri prezidenţiale.
Potrivit agenţiei INFOTAG, participând joi, la Bucureşti, la un forum dedicat priorităţilor electorale în anul 2020, ea a menţionat că, anul trecut, în Moldova au avut loc „alegeri parlamentare, care nu au fost nici libere, nici corecte, dar şi alegeri locale, care au fost mult mai libere”.
„În anul 2020 vor avea loc alegeri prezidențiale, care, la fel, ţin de o serie de riscuri. În primul rând, este vorba de finanțarea partidelor. În Republica Moldova există actori politici care nu respectă legea și realizează finanțări din surse dubioase. De asemenea, nu există instituții suficient de puternice care să poată reglementa procesul. În al doilea rând, este vorba de problema accesului la mass-media. În Moldova, o mare parte a pieței este controlată de politicieni. Anterior, era Plahotniuc, acum e Igor Dodon. De aceea există o inegalitate la care se poate adăuga fenomenul de știri false”, a spus politicianul.
Potrivit ei, „o altă problemă este votarea în Transnistria”.
„Noi, ca politicieni, nu putem face campanie pe malul stâng, dar cetățenii RM de acolo participă la alegeri. De exemplu, la alegerile parlamentare din februarie au participat un număr mare de astfel de alegători, mult mai mult decât în procesele electorale anterioare. Am vorbit cu unii dintre ei și mi-au spus că nu sunt deloc interesați de politica Moldovei, niciunul nu m-a recunoscut. Și în condiţiile în care la guvernare se află o forţă prorusească, riscul de a mobiliza acest segment este extrem de mare, majoritatea urmând să participe la alegeri pentru bani”, a spus Sandu.
Ea a menționat că „şi votul diasporei provoacă îngrijorări”.
„În ciuda faptului că am reușit să îmbunătățim legislația electorală și să scăpăm de sistemul mixt, decizia de a deschide secțiile de votare este luată de Guvern. Este foarte important ca să fie deschise cât mai multe secţii de vot, pentru că, de exemplu, aproape 80% din voturile diasporei la alegerile prezidențiale din 2016 au fost date pentru democrație și integrare europeană”, a spus Sandu.