STRATEGIA „PAŞILOR MICI” NU PRESUPUNE ÎNCĂ REÎNTREGIREA MOLDOVEI – OPINIA EXPERTULUI
Strategia „paşilor mici” (propusă de părţi în procesul reglementării transnistrene la începutul anului 2010 – „I.”) nu este deocamdată sinonimă cu un proiect de reîntregire a țării. De această opinie este expertul Institutului de Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea.
Potrivit agenţiei INFOTAG, el a menţionat într-o notă analitică pe marginea rezultatelor rundei de negocieri în formatul „5+2” de la Bratislava că „președințiile germană (2016), austriacă (2017) și cea italiană (2018) ale OSCE au depus eforturi susținute pentru a atinge anumite compromisuri între cele două părți, chiar dacă unele decizii adoptate nu au fost în conformitate cu interesele strategice ale Chișinăului”.
„Aceasta este din cauza că practic lipsesc „pași în întâmpinare” din partea autorităților de la Tiraspolul, care mai mult încercă să profite de o anumită legitimare „diplomatică” în acest proces. Una dintre provocările principale vizează totuși dimensiunea drepturilor omului. Aceasta rămâne oarecum în umbra procesului de reglementare, iar Misiunea OSCE în Republica Moldova își realizează acest mandat în special pe malul drept, evitând o agendă mai activă în regiunea transnistreană”, a remarcat el.
Potrivit lui, „implementarea măsurilor din pachetul „Berlin Plus” poate asigura sustenabilitatea dialogului cu autoritățile de la Tiraspol, dar importanța acestora va rămâne una periferică, dacă nu vor exista progrese semnificative pe dimensiunea coșurilor doi și trei (probleme economice şi politice ale negocierilor – „I.”)”.
„În acest sens, este necesară o abordare comprehensivă a problemelor de natură politică, economică, socială și de securitate, care să se regăsească în abordarea de negocieri a autorităților Republicii Moldova pentru toate cele trei coșuri”, menţionează Mogîldea.
Expertul consideră că „autoritățile Republicii Moldova trebuie să elaboreze o abordare consolidată pentru avansarea procesului de soluționare a conflictului transnistrean și reintegrare a țării”.
„Această abordare ar trebui să includă o viziune uniformă a Guvernului și Președinției, care să fie realizată consecvent în baza unor priorități și obiective clare pe termen scurt, mediu și lung pe dimensiunea celor trei coșuri, dar și a grupurilor de lucru sectoriale”, consideră expertul.
