AVOCATUL POPORULUI CONSIDERĂ CĂ 7 APRILIE 2009 A FOST O ZI A VIOLENŢEI, PRECUM ŞI A ÎNCĂLCĂRII GRAVE A DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR OMULUI

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, susţine că „7 aprilie 2009 este ziua când capitala Moldovei a devenit arena unor violențe fără precedent, a devastării unor edificii importante în stat, dar și a unor încălcări grave ale drepturilor și libertăților omului”. Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta el a declarat cu ocazia împlinirii a 10 ani de la protestele din 7 aprilie 2009. „Constatăm cu regret că lecția de acum un deceniu nu a fost pe deplin învățată, chiar dacă autoritățile au întreprins mai multe acțiuni de ordin legislativ și instituțional. Acestea mai au de lichidat restanțe la capitolul drepturile politice și civile. Autorităţile trebuie să acționeze astfel, încât democrația să fie o valoare ocrotită în Moldova”, se arată în declaraţia ombudsmanului cu acest prilej. Potrivit lui, numărul sesizărilor la adresa Procuraturii privind cazuri de aplicare a torturii s-a redus simțitor de la 992 în anul 2009 la 639 în anul 2017. Numărul de cereri la acest subiect s-au diminuat și în adresa Avocatului Poporului. „În același timp, cazul Andrei Brăguță a demonstrat că în Republica Moldova nu există garanții că oamenii, nimerind în custodia statului, nu vor fi supuși torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante”, a menţionat Cotorobai. El a subliniat că a atenționat de mai multe ori asupra problemei utilizării exagerate de către autoritățile moldovenești a măsurii de arest preventiv, inclusiv asupra unor participanți la acțiuni de protest. „Arestarea preventivă trebuie să fie o excepție de la dreptul de libertate și securitate și să fie aplicat în cazuri în care sunt prezentate probe sigure, însoțite de argumentări, care ar confirma cu certitudine probabilitatea comiterii acțiunilor de către persoanele bănuite”, a remarcat Avocatul Poporului. În opinia sa, dreptul la libertatea de întrunire a fost respectat în linii mari în perioada ce a urmat protestelor din 7 aprilie 2009. „Evenimente mai recente, dar și din ultimii ani denotă însă faptul că și la acest capitol există unele probleme, cum ar fi aplicarea unor măsuri disproporționate față de participanții la unele acțiuni de protest, obstrucționarea accesului unor jurnaliști la acțiunile publice, crearea de impedimente persoanelor din localitățile rurale de a se deplasa pentru participare la protestele organizate de către partidele de opoziție”, se arată în declaraţie. Avocatul a subliniat că „dreptul la siguranța persoanei, la integritatea fizică și psihică, libertatea de întrunire, dreptul la libertatea opiniei și exprimării sunt indisolubile proceselor democratice și nu pot fi acceptate nici un fel de derogări, în afară de cele prevăzute expres de lege și standardele internaționale”. Protestele stradale au izbucnit la 7 aprilie 2009, la două zile după anunțarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 5 aprilie, când Partidul Comuniştilor a obţinut cele mai multe voturi. În noaptea de 7 spre 8 aprilie, protestele au escaladat în acţiuni de violenţă. Clădirile administrației prezidențiale și a Parlamentului au fost devastate. Reparațiile au costat peste $50 mil., iar restaurarea clădirii Preşedinţiei s-a încheiat abia la sfârșitul anului trecut, după ce Turcia a oferit asistență financiară pentru reparații. În urma confruntărilor dintre protestatari și polițiști, zeci de tineri au fost răniți, mulţi protestatari au fost reținuți și torturați la secțiile de poliție. În timpul revoltelor, a murit un tânăr pe nume Valeriu Boboc. Procuratura Generală a deschis mai mult de 100 de cauze penale pe numele atât al protestatarilor, acuzaţi de huliganism, cât și al reprezentanţilor organelor de drept, acuzaţi de abuzul de putere și torturarea demonstranților. Fostul polițist Ion Perju a fost condamnat de Curtea de Apel la 10 ani de închisoare, sub acuzația că l-a bătut mortal pe Valeriu Boboc. El a reușit să fugă și a fost dat în căutare internațională. De neglijenţă în serviciu, care a dus la moartea lui Valeriu Boboc, a fost acuzat şi fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, și fostul comisar de poliție al Chișinăului, Vladimir Botnari. Ei însă au fost achitaţi în 2015 de către Curtea Supremă de Justiție. Toate cazurile penale privind evenimentele din 7 aprilie 2010 au fost închise, mulți dintre participanți au plecat în străinătate, investigația evenimentelor nu a mai fost finalizată, iar societatea nu a primit răspuns la întrebarea cine a stat în spatele organizării acelor evenimente. După dezordinile din aprilie, Partidul Comuniştilor, care a primit 60 din 101 mandate în alegeri, nu a putut să aleagă Președintele, deoarece mai aveau nevoie de un vot în Parlament. Au avut loc alegeri repetate, în urma cărora Partidul Comuniştilor, aflat la conducere timp de opt ani, a obţinut doar 40 de mandate și a pierdut guvernarea.